Astăzi, împreună cu 7 copii am învățat despre diversitate. Ne-am asezat la măsuța rotundă de plastic roz. Clara e blondă, Andrei poartă ochelari, Marta e în fotoliu rulant. Despre Alex colegii spun că are umor. Alții îi spun că este scund. Maria este negricioasă. Este cea mai mare dintre toți si le-a povestit copiilor că a învățat la scoală despre bullying.
Imaginați-vă o lume în care am fi toți la fel: la fel de înalți, la fel de blonzi (sau bruneți), toți cu ochi căprui (sau albaștri), toți slabi (sau grași). Am gândi toți la fel. Am alerga la fel de tare. Am desena la fel de bine. Am fi toți “perfecți”.
Nu ar fi prea amuzant, așa-i?!
Cu toții am avut momente în care ne-am dorit să fim “perfecți” sau să fim “în rând cu lumea”, în esență să fim acceptați. Am suferit când ni s-au pus etichete (“ești prea gras”, “nu știi să alergi”, “nu poți să mergi”). Chiar și atunci când am visat să fim diferiți, să “ieșim în evidență”, ne-am dorit să atragem atenția, să fim apreciați. Ne-am cumpărat căni pe care scrie cu litere mari “stand out from the crowd”, sperând de fapt să fim acceptați așa cum suntem.
Nevoia de a apaține și de a fi acceptat este o nevoie umană profundă, la fel de profundă ca nevoia de iubire. Avem nevoie să fim iubiți. Și avem nevoie să fim acceptați așa cum suntem. Cu toții!
Din fericire, suntem foarte diferiți. Suntem unici, fiecare în felul său. A fi diferit nu este un lucru rău. A fi diferit inseamnă a avea curajul de a fi tu însuți! A fi diferit este uman. Toți oamenii sunt diferiți. Toți copiii sunt copii și fiecare este diferit si unic in felul său! Diversitatea face lumea mai frumoasă!
Sorry, the comment form is closed at this time.